Motivarea pozitiva

Recompensa sau motivarea pozitiva reprezinta tot ceea ce cainele apreciaza. Este folosita pe parcursul intregii perioade de dresaj, fiind eliminata treptat doar o data cu invatarea comenzilor. Unele din cele mai cunoscute “valori canine” sunt hrana si mingiuta (sau saculetul), ambele speculand instinctele native ale cainelui. Daca prima mizeaza pe satisfacerea imediata a unor nevoi fiziologice, respectiv nevoia de hrana, in cel de-al doilea caz instructorul speculeaza instinctul de vanatoare al cainelui. Alte “instrumente” folosite in educarea cainelui sunt: tonalitatea vocala, lauda sau mangaierea. Folosite corespunzator, pot avea aceeasi valoare motivationala.

Corectia – nu este sinonimul pedepsei – poate fi verbala sau fizica (implica folosire zgarzii strangulante sau de forta). Exceptand unele cazuri speciale, corectia trebuie sa intervina numai catre sfarsitul perioadei de invatare, si doar ca o consecinta a refuzului cainelui de a executa comenzile. Cainii lucreaza atat pentru a castiga o recompensa, cat si pentru a evita pedeapsa. De fapt, ei se adapteaza la “cerintele” stapanului… Din diverse motive, mijloacele mecanice si duritatea sunt inca folosite de catre unii asa-zisi “dresori”.

Paradoxal, aceste persoane prefera sa foloseasca pedeapsa in locul motivatiei. Ei nu realizeaza ca, de fapt, cainele pur si simplu lucreaza pentru a evita durerea, fiind lipsit de placerea oricarui beneficiu. Mai mult, aceasta metoda poate crea deviatii comportamentale grave, precum teama de oameni sau agresivitatea necontrolata.